Marc Levy a debutat în 2000 cu romanul „Și dacă e adevărat…”, care s-a vândut în milioane de exemplare în întreaga lume și a fost ecranizat în 2005, cu Reese Witherspoon și Mark Ruffalo în rolurile principale. „Fantoma și iubirea” este cel de-al douăzecilea roman al său.
Cărțile semnate de Marc Levy sunt traduse în 49 de limbi. Cu peste 45 de milioane de exemplare vândute, este cel mai citit scriitor francez din lume. La Editura Trei au apărut toate romanele sale.
„Trei zile în San Francisco.
Trei zile pentru a-ți scrie istoria.
Ce ai face dacă o fantomă ar apărea în viața ta și te-ar ruga să o ajuți să-și îndeplinească cea mai scumpă promisiune?
Ai fi gata să te urci cu ea în avion până la capătul lumii? Chiar dacă toți cei din jur te-ar crede nebun?
Și dacă această fantomă ar fi a tatălui tău?
Thomas, un pianist remarcabil, este antrenat într-o aventură fabuloasă: o promisiune, o călătorie la San Francisco, o încercare de regăsire a timpului pierdut, o întâlnire neașteptată…
Comparabilă cu poveștile de dragoste ecranizate de Frank Capra și Billy Wilder, Fantoma și iubirea te face să crezi în miracole.”
Să vă spun drept, am cumpărat această carte în grabă dintr-un magazin Inmedio, atunci când eram în drum spre munte. Chiar dacă citesc foarte rar cărți de acest gen, am rămas plăcut surprinsă de ea.
Personajul principal Thomas, în vârstă de 35 de ani, este un pianist de renume, foarte talentat, extrem de serios și cumpătat în privința muncii lui, dar un om nefericit în viața personală.
Cartea începe cu plasarea intrigii care după mine, este destul de interesantă și un pic amuzantă (chiar dacă are o mică scânteie de paranormal).
Agitat până peste măsură, pe Thomas îl regăsim pregătindu-se până târziu pentru un concert ce urma să aibă loc a doua zi. În același timp, un gând mult mai profund îi acaparează mintea: azi se împlineau 5 ani de la moartea tatălui său, Raymond.
Noapte, pașii îl poartă spre casa mamei sale, cu un buchet de flori în mână, dorind doar să-și destăinuie gândurile care îl frământau, ca după aceea să aibă parte de un somn liniștitor.
Mama lui îl lasă cu o cină caldă și îi spune să se servească cu toc ce mai are nevoie pentru a scăpa de anxietatea dinaintea concertului, pentru ca mai apoi aceasta să plece în oraș.
Thomas copleșit de gânduri și amintiri, rămâne singur în casă și intră în biroul ce era cândva al tatălui său. Acesta caută prin sertarele biroului o țigară pentru a se mai liniști, dar ajunge să fumeze să zicem “o țigară mai specială”.
După câteva minute are parte de șocul vieții lui și anume: fantoma tatălui său care stătea pe fotoliu, privind direct spre el, dorind să poarte o conversație destul de importantă.
Buimăcit, Thomas, convins că a fost doar o halucinație provocată de ceea ce a fumat, nu ia în seamă tot ce s-a petrecut, în scurt timp adormind.
De aici începe povestea, căci aflăm că stafia lui Raymond nu e doar o închipuire, ba chiar acesta dorește cu ardoare că fiul lui să îl ajute să-și îndeplinească ultima dorință.
Chiar dacă Thomas nu acceptă cu ușurință că el este capabil să vadă stafia tatălui, nici Raymond nu se lasă prea ușor, aceasta însoțindu-l peste tot (în sala de concerte, acasă, pe străzi, etc), până în momentul în care Thomas cedează și acceptă să-l ajute.
Cartea se citește foarte ușor, dialogurile sunt spumoase și amuzante, iar situațiile la care este pus la încercare Thomas, te fac deseori să pufnești în râs.
Cei doi sunt într-o continuă contradicție, având idei, concepții și atitudini cu totul diferite.
Morala cărții o afli încet pe parcurs dar se conturează cel mai bine la sfârșit, aceea că trebuie să trăiești la timp ceea ce îți dorești. Nu primești a doua șansă.
Mi-a plăcut foarte mult cartea și o recomand cu toată încrederea!