Recenzie „Fabrica de păpuși” de Elizabeth Macneal

„Fabrica de păpuși” o are că protagonistă pe Iris, care împreună cu sora ei Rose, lucrează pentru cruda, dependentă de laudanum, doamna Salter la un atelier de păpuși de porțelan. Viața nu a fost ușoară pentru cele două surori, acestea fiind silite la o muncă puțin plăcută, aceea de a petrece ore îndelungate pictând fețe de păpuși și croind îmbrăcăminte pentru ele.

Iris are ambiții de a fi artistă, să devină pictoriță cu renume, dar nu este susținută de familia ei în acest sens. Totuși nu renunță așa ușor, aceasta exersând în orele nopții și dând frâu liber talentului său, pictând într-un subsol cu ajutorul culorilor pe care le-a cumpărat din banii economisiți.

Soarta face că ea să se întâlnească cu artistul Louis Frost, care dorește ca Iris să-i fie model, și pentru asta îi oferă fetei posibilitatea de a evada din viața sufocantă și de clasa socială de care aparține. Astfel dacă acceptă oferta, Iris poate să-și realizeze visurile. Condiția pe care aceasta o impune lui Louis este că el să-i ofere lecții de artă și să o învețe să picteze profesional.

Londra 1850, o mulțime de oameni urmăresc construcția Marii Expoziții din Hyde Park, iar aici Iris are o întâlnire (deși foarte trecătoare) cu un alt personaj emblematic – pe numele său: Silas.

Acesta este un taxidermist de meserie (împăia animale și o făcea cu o plăcere vecină cu nebunia). Are magazinul său de curiozități, este vizitat de artiști pentru a le procura animale împăiate pentru picturilor lor. Este o persoană singuratică, tăcută și cu probleme destul de mari în aș face prieteni.

Dacă pentru Iris aceasta este o întâlnire care este imediat uitată, pentru Silas acesta este începutul unei obsesii care nu cunoaște limite, urmând să devină din ce în ce mai delirantă – „Iris va fi al lui”, de asta este sigur și, în propria sa minte, el crede că și ea simte la fel pentru el.

Într-o narațiune tot mai întunecată și tulburătoare, Iris începe să aibă sentimente tot mai mari pentru Louis, dar Silas are alte planuri. Obsesia înfiorătoare a lui Silas devine din ce în ce mai înspăimântătoare pe măsură ce povestea evoluează și accelerează ritmul.

Povestea ia câte o turnură de situație, aproape la fiecare capitol, așa că mi-am făcut tot felul de scenarii pe parcurs dar și spre final. Deși puțin previzibil tot a fost unul cu un puternic impact emoțional.

Un roman de debut bine scris, despre artă, romantism, obsesie și posesie. Este o lectură captivantă și tulburătoare, cu elementele sale de groază, ideală pentru cei care iubesc ficțiunea istorică.

Lasă un răspuns