Dar orice decizie am lua – solo sau împreună – linia noastră de sosire rămâne aceeași. Nu contează de câte ori ne uităm în stânga și-n dreapta. Nu contează dacă nu mergem la skydiving ca să nu riscăm, chiar dacă asta înseamnă că n-o să zburăm niciodată, aşa cum fac supereroii mei preferați. Nu contează dacă ne ținem capetele plecate când trecem pe lângă o gașcă într-un cartier rău famat. Oricum am hotărî să trăim, amândoi murim la sfârșit.

„Amândoi mor la sfârșit” este povestea lui Mateo și a lui Rufus, doi adolescenți foarte diferiți care locuiesc în New York. Pe 5 septembrie, puțin după miezul nopții, ambii primesc un apel de la Crainicii Morții – o companie care avertizează oamenii în ziua în care vor muri. Nu îți spun exact când sau de ce vei muri, ci doar îți spun că se va întâmpla în următoarele 24 de ore și că ar fi bine să-ți iei rămas-bun de la cei dragi și să-ți pui ordine în lucrurile.

Când Mateo – care este un tip foarte timid și rezervat – primește apelul, intră în panică dar își promite că va profita la maximum de ultima sa zi, totuși … nu găsește puterea de a ieși din apartamentul său. Puțin mai târziu, află de aplicația „Ultimul prieten” – care aduce împreună toți deckerii (persoane care au primit apelul) și le permite să se întâlnească în ultima lor zi. Și așa îl cunoaște pe Rufus. Fără să se gândească prea mult cei doi ajung să își petreacă „Ziua sfârșitului” împreună.

„Amândoi mor la sfârșit” este o poveste despre doi adolescenți condamnați dar care trăiesc cele mai bune momente din viața lor. Ei învață să aibă încredere unul în celălalt; încearcă să facă lucrurile corecte pentru oamenii pe care îi lasă în urmă; și mai presus de toate, îndrăznesc să iubească până la sfârșit.

Cartea este una atipică, dacă o pot numi aşa, deoarece nu este totul dramatic și deprimant, dar, de asemenea, nu este nici strălucitor și plin de speranță. Povestea pe care ne-o spune autorul este mai degrabă una melancolică și puțin amară. Frica de sfârșit este pe fiecare pagină, dar este și despre iubire, prietenie și familie. Pe tot parcursul cărții ai sentimentul că inevitabil totul o să se termine, dar de asemenea și senzația plăcută a drumului palpitant pe care îl parcurg cei doi împreună.

Este cu adevărat remarcabil să-i vezi pe Mateo și Rufus dezvoltându-se ca personaje, scoțând în evidență cele mai bune versiuni ale lor, în timp ce își dezvoltă propria legătură unică.

Întregul roman se schimbă între perspectivele lui Mateo și ale lui Rufus, alături de alte personaje secundare. Acest lucru nu numai că ne permite să aflăm exact ce simt protagoniștii noștri, ci ne deschide ochii spre cum este această lume din perspectiva oamenilor care lucrează la agenția – Crainicii Morții; oamenilor care știu că cel mai bun prieten al lor va muri în următoarele câteva ore sau chiar indivizilor care complotează … o crimă. Autorul reușește să facă aceste tranziții din perspective diferite fără efort, ceea ce este de lăudat.

Modul în care Adam Silvera ne face să credem într-o relație chiar în „Ziua sfârșitului” este uimitor. Cred că „Amândoi mor la sfârșit” ne arată cât de puternice pot fi legăturile atunci când se formează în situații stresante și intense. Ceea ce mi-a plăcut cu adevărat la acest aspect al cărții a fost că, în afară de moarte, totul a fost o alegere: încrederea, ieșirea împreună, mersul în anumite locuri, prietenia, grija față de celălalt. Totul era o alegere, destinul nu are nimic de spus acolo.

Dacă trăiești cum trebuie, o zi ar trebui să fie suficient. Dacă am sta mai mult de atât, ne-am transforma în fantome care bântuie şi omoară şi nimeni nu vrea asta.

Vă recomand cu încredere această carte, faceți cunoștință cu Mateo și Rufus și lăsați-i să vă împărtășească povestea lor, care vă va umple sufletele de căldură şi emoție, iar finalul … o să-l descoperiți singuri.

„Amândoi mor la sfârșit” are 336 de pagini, a apărut la editura Storia Books și o puteți comanda de aici.