Recenzie “Era și timpul să aprind iar stelele” de Virginie Grimaldi

Era și timpul: la sfârșitul călătoriei, nimic nu mai este ca înainte.

Poate că dacă nu și-ar fi pierdut slujba, Anna nu ar fi visat niciodată să fie atât de impulsivă. Sau poate dacă fiica ei mare, Chloé nu avea întotdeauna inima frântă sau dacă Lily era mai fericită la școală nimic din toate acestea nu s-ar fi întâmplat. În ziua în care Anna își dă seama că familia ei se destramă, ia o decizie spontană și nebună în aceeași măsură. Astfel Anna, Chloé și Lily se regăsesc împreună într-o rulotă, într-o călătorie “mamă-fiice” prin Europa pentru a ajunge să vadă aurora boreală.

Fetele sunt îngrozite, dar Anna este hotărâtă. Această călătorie ar putea fi singurul mod prin care să reaprindă legătura dintre ele. De-a lungul acestui voiaj, secretele trecutului vor apărea și astfel și o posibilă oportunitate pentru ele să abordeze toate gândurile și sentimentele nespuse care se acumulează de atâția ani.

Povestea este relatată prin prisma Annei, a jurnalului “Marcel” în care scrie Lily și a blogului de idei gestionat de Chloé. Aceste trei personaje sunt foarte diferite una de cealaltă. Anna este o mamă dedicată, curajoasă, răbdătoare și blândă. Lily este mult mai originală, detașată de privirea celorlalți, nu se înțelege cu cei din jur, preferând prezența animalelor mai mult decât a oamenilor. Iar Chloé este o adolescentă ultra-sensibilă, naivă și visătoare.

Această multitudine de puncte de vedere ne face să înțelegem mai bine emoția fiecăreia și să empatizam mai ușor cu ele. Anna, Chloé, Lily, trei voci cu personalități puternice. Cel mai mult cred că mi-au plăcut însemnările din jurnalul lui Lily. Inocența de copil o ajută, iar sinceritatea cu care își exprimă ideile în jurnal este plină de umor.

Pe drum își fac confesiuni, se ceartă și se împacă, află secrete una despre alta, se scaldă într-un fiord norvegian și privesc împreună lumina stelelor. Personajele sunt ciudate (în sensul bun), amuzante și curajoase, iar romanul este plin de surprize, de emoții, dar mai ales de dragoste.

Cum să nu empatizezi cu Anna care efectiv se zbate să ajungă la capăt și vrea doar să-și facă fiicele fericite? Sau cu Chloé căreia i-ar plăcea doar să găsească dragostea “cea reală”, sau cu Lily căreia nu-i plac mulți oameni, dar totuși încearcă să se integreze?

Mi-au plăcut foarte mult și locațiile prin care a călătorit această familie. Începem în Toulouse, Franța și facem o călătorie prin Europa. Aurora boreală a fost probabil printre destinațiile mele preferate.

Multe teme sunt tratate în acest roman, acceptarea de sine, toleranța, familia, relațiile mamă-fiică, dragostea și iertarea sunt puținele dintre ele.

“Era și timpul să aprind iar stelele” este o carte care poate fi citită foarte repede deoarece capitolele sunt scurte. Este un roman pozitiv care îți oferă o poveste plină de speranță.

Dacă sunteți în căutarea unei cărți care să aibă în același timp o poveste amuzantă dar și emoționantă, puteți alege cu încredere “Este și timpul să reaprind iar stelele”, nu veți fi dezamăgiți!

Mulțumesc mult editurii Univers pentru că mi-a oferit oportunitatea să citesc această carte și de a scrie o recenzie.

“Era și timpul să aprind iar stelele” are 320 pagini, a apărut la Editura Univers și o puteți comanda de aici.

 

This Post Has 2 Comments

  1. Veronica Gavril

    Buna! Virginie Grimaldi e senzationala. I-am citit si eu cartile. Ma bucur sa vad ca nu sunt singura. 🙂

    1. Gabriela

      Bună Veronica! Da, pot spune că această autoare m-a vrăjit! ❤️

Lasă un răspuns