Ce este muza? […]
Muza te bulversează, îți dă toate planurile peste cap, îți mănâncă timpul şi gândurile, îți distruge viața de artist atât timp cât este lângă tine. Noi avem nevoie doar de ideea de îndrăgosteală. Muza devine muză doar atunci când pleacă, înțelegi? Ne agățăm de ceea ce dorim, considerând că ne inspiră. Dar nu este aşa. Obiectul dorinței nu ne inspiră. Ne inspiră lipsa lui, tânjirea după el, suferința. […]
aaa
Florin, un poștaș copleșit de comoditate, în pragul vârstei de treizeci de ani, încă locuiește cu mama sa și are o relație blazată și ternă cu o fostă colegă de școală. După unele încercări literare nereușite, a renunțat la visul de a scrie, devenind dependent de jocurile video în care petrece și câte zece ore pe zi.
Într-o bună zi, viața i se intersectează cu cea a Albertinei. Frumoasă, cultă, dezinvoltă și spontană, tânăra ajunge să-l fascineze. Cu atât mai mult cu cât simte că în interiorul ei sunt niveluri și cotloane care lui îi rămân inaccesibile.
Ieșit brusc din lumea virtual violentă, dar confortabilă, a jocurilor online, Florin pornește într-o adevărată aventură sentimentală, sinuoasă, marcată de sincope, de hiatusuri, de plecări și de reveniri, cu speranța că va înțelege cât mai mult din Albertina și, îndeosebi, din el însuși. Îi renaște și se amplifică impulsul de a crea literatură având convingerea oarbă că fata este cea care îl inspiră.
Albertina, însă, se dovedește a fi mai mult decât atât, ridicându-se deasupra statutului de personaj și de muză năbădăioasă.
aaa
Impresii și păreri
✒️ Îmi place să văd că stilul de scrie al autorul s-a dezvoltat destul de mult de la prima sa carte, rezultând astăzi o nouă poveste captivantă, pe care am citit-o cu mult drag și interes.
✒️ „Scrie-mi” este o lectură ușoară și relaxantă. Nu mi-am dat seama cât de repede au zburat capitolele.
✒️ Florin și Albertina, sunt cele două personaje simbolice din carte. Am admirat evoluția lor individuală cât și relația complicată dintre cei doi.
✒️ Cartea nu este doar o simplă poveste de dragoste, este o călătorie de inițiere și de dezvoltare a celor două personaje principale; este despre dorinţa și greutatea de a scrie și de a fi autor, este despre iubirea de cărți, despre inspirație și muze.
[…] Nu pot ajunge la ea, dar o simt aproape. Este femeia din care toți ne-am înfruptat: artistul i-a luat formele, scriitorul i-a sorbit cuvintele, îndrăgostitul – atingerile, muzicianul- corzile, văzduhul – respirația, iar universul – bătăile inimii. Cu toții am dorit-o. Eu i-am cules șoaptele atunci când au fost calde şi le-am depozitat undeva în insectarul cuvintelor. […]
aaa
✒️ Alte lucruri pe care le-am apreciat: descrierile Timișoarei contemporane, inserțiile privind egalitatea și feminismul, întorsăturile de situație care nu au lipsit și voalul de mister pus asupra Albertinei.
[…] Nu pare să aibă nevoie de vreun sprijin sau de vreo consolare. Ci doar de libertate. Nestatornicia ei are un farmec în sine. O consider o pasare rară care doar când e liberă strălucește. Închisă într-o colivie sau într-o relație, încetează să mai strălucească. […]
aaa
✒️ Am empatizat cu sfârșitul cărții, a fost fix ce simțeam că aveau nevoie Florin și Albertina: un final scris frumos și plin de speranță.
aaa
P.S. Am apreciat să văd că autorul nu a uitat de prima lui iubire – meteorologia –, acesta adăugând în mod ingenios câteva informații într-un mod în care numai el o putea face.
aaa
[…] M-ai întrebat dacă îşi va mai aduce aminte cineva de noi peste cincizeci sau o sută de ani, îmi spune moțăind, fără să deschidă ochii. Nu, nu o să-și mai aducă aminte nimeni, dar va fi de ajuns dacă un om va intra într-o zi de toamnă într-un anticariat și, de pe un raft, dintre alte cărți vechi, o va scoate pe aceasta, o va șterge de praf, o va lua pe o bancă din Parcul Catedralei, sub un castan cu frunze galbene, şi o va deschide.
Atunci, ceva din noi va prinde din nou viață. Vom trăi în imaginația altor oameni. Ceea ce este OK. […]
aaa
BONUS: scene amuzante
✒️ Ceea ce am văzut că nu s-a spus prin alte recenzii și pe care aș vrea să îl punctez este umorul autorului. Mi-a plăcut să văd că acesta a adăugat pe alocuri și scene amuzante. Vă las mai jos două dintre ele, la care m-am amuzat copios.
- Atunci când Florin îşi dă seama că dorește să o cunoască mai bine pe Albertina, iar aceasta îi sugerează să citească.
[…] Am venit cu speranța că, citind, ceea ce citește ea, voi reuși să o cunosc și să o înțeleg mai bine. Dar patru volume? La asta nu m-am așteptat. În plus … atât timp pierdut? S-a dus cariera mea de militar virtual. Sute de soldați așteaptă de la mine soluții miraculoase și curajoase […] Iar eu? Ce sunt pe cale să fac? Să pierd timp prețios citind. Real life sucks!
N-am de ales, îi dau cu greu banii (bătrânului vânzător), strângându-i cu putere în palmă. Dacă efortul ar fi un pic mai mare, probabil bancnotele s-ar rupe în două.
Ajuns acasă, fără să mă spăl, fără să mănânc, mă pun citit. Una dintre cele mai groaznice experiențe. Printre lacrimi şi muci, povestea Justinei este nedeslușită. Alergic fiind, cărțile pline de acarieni mă fac să strănut întruna. Abandonez. […]
- Florin asistând la o discuție despre „multitudinea tipurilor de dragoste”
[…] Tinerii au o voluptate care mie îmi lipsește, nu mă regăsesc deloc. În dormitor, cuplul din pat nu se sinchisește de intrarea mea inoportună. El îi vorbește despre multitudinea tipurilor de dragoste: modelul eminescian, modelul P*rnHub, platonic, plutonic … „Plutonic?”, întrebă ea. „Da, cu tot plutonul”, îi confirmă băiatul. „Mie îmi place Colleen Hoover”, spune fata, în timp ce-și dă veselă tricoul jos. […]
aaa
Romanul Scrie-mi, este scris de autorul Mugur Ioniță, are 300 de pagini, a apărut la editura Lebăda Neagră și o puteți achiziționa de aici.